Astazi, in sfarsit, am parasit Ploiestiul inzapezit si am luat calea muntelui. Dupa ce am aruncat un ochi pe camere si dupa cateva telefoane date pe la telecabine, am hotarat sa mergem la Busteni. Am fost inspirati deoarece din cate se pare este singura “statiune” de pe Valea Prahovei in care se poate skia. 
Am plecat in jurul orei 8:30 (cam tarziu ce-i drept) si pe la 10 am ajuns in Busteni. Parcarea mare si frumoasa cu niste tarife cam nesimtite ne astepta goala. 2 lei ora sau 10 lei toata ziua. Ne-am echipat si gafaind ne-am indreptat spre gondola. Primul impact a fost nimicitor. Niste preturi si mai nesimtite:
5 urcari + 1 urcare bonus – 80 ron
10 urcari + 3 urcari bonus – 160 ron (deci uau! castigi o urcare!!!)
20 urcari + 5 urcari bonus – 270 ron
Si acum tineti-va bine! Cea mai tare gluma:
Un asa zis skipass pentru tot sezonul – 2700 ron (adica 27 de milioane vechi, aproximativ 640 euro). Deci cine vrea sa skieze tot anul la Busteni scoate la fel de multi bani cat ar da de exemplu un austriac (600-700 euro). Diferenta e ca in orice statiune serioasa din lumea asta ai cateva zeci daca nu chiar sute de km de partii nu 1,5 km cati avem in Busteni.
In fine… am urcat cu telescaunul si am luat-o la vale in “ograda lu’ nea Ion”. Zapada a fost destul de buna, batuta in prealabil de ratrac, un pic de gheata, insa se putea cobori.
Cele 3 tunuri mergeau din plin (incredibil as putea spune) iar pe partie pietrele lipseau cu desavarsire. O bila alba pentru cei care se ocupa de starea partiei. Dupa cateva coborari care ne-au dezmortit bine de tot si o bere bauta in varful partiei, ne-am indreptat spre masina, apoi spre casa.
A fost o zi reusita, prima zi de munte dupa multe luni de asteptare, cu soare, zapada si in sfarsit frig.
Sa fie zapada!
