Pierde-iarna

Despre Portes-du-Soleil ati mai auzit. E la fel. Baietii au schimbat niste telescaune de anul trecut, au bagat de 6 in loc de 2 ca sa suie lumea dealul mai voios si mai cursiv. Dar in rest tot bine e.

Anul asta am profitat de ocazie ca sa testez jucaria descrisa intr-unul din posturile precedente – http://pierdeiarna.ro/2011/12/crocolis-hd-aka-extreme-hd-aka-hd-si-atat/ – si m-am gandit sa va impartasesc si voua plusurile si minusurile.

Cu ce sa incepem?

Hai cu minusurile – un segment mai stufos textual pentru lamuriri:

1) Greutatea*

Camera e cam grea. Nu merge pusa pe ochelari(decat daca ai un strap de metal la ei), ceea ce pentru mine a fost oarecum o dezamagire. Nu ma deranjeaza sa-i gasesc alta locatie, dar stim bine ca scafarlia e cel mai stabil punct al corpului in astfel de sporturi.

2) Vibratii**

Asa am descoperit ca sufar de o forma incipienta de Parkinson, sau cel putin asa pare, cand filmez tinand camera in mana, asa ca observatia lui Marius e valabila (ce-i drept, mogulii nu ajuta). Ceea ce e interesant e ca pe display-ul camerei imaginea este mult mai stabila, dar desigur poate fi din cauza dimensiunii reduse a acestuia. Oricum, plasarea ei undeva pe corp/cap, elimina aceasta problema.

3) Lentila

Un alt minus este forma lentilei. Avand suprafata plata si rama, daca o dai de zapada uda care sa si inghete, acolo ramane. Insa, uimitor, inca nu am reusit sa o zgarii.

Si cam astea is: NO NO la ochelari, mofturoasa la miscari bruste si neprietenoasa cu zapada semi-topita…

* La capitolul greutate mai e de discutat, dupa cum mi-a marturisit un posesor de GoPro, careia daca ar fi sa ii adaugi si un display plus carcasa waterproof, i-ai afecta semnificativ greutatea de baza. Deci ramane de vazut daca poate fi considerat un minus sau pur si simplu un mic inconvenient.

** Am luat un brat telescopic care a ameliorat drastic situatia – probabil un semn ca nu e facuta sa filmeze din mana.

Ajungem la Plusuri +++

1) Autonomie

Bateria tine o vesnicie. Am incarcat-o doar de 2 ori intr-o saptamana, una dintre dati fiindca facusem un TimeLapse pana la descarcare totala (timp de 3 ore).

2) Poze + TimeLapse + In Movie Stills

Poze superbe iar lentila fisheye le da o nota aparte. Un plus este posibilitatea de a face poze in timp ce filmezi (inca nu am descoperit rostul acestei optiuni, dar e bine de avut).

3) Film

Filmeaza ca lacrima atunci cand e fixa iar in zilele insorite face minuni. Si chiar si cu ea in miscare detaliile si culorile sunt exceptionale chiar si in conditii meteo nefavorabile (nori, ninsoare, etc.)

4) Waterproof

Veti vedea in imagini…

Overall, sunt super multumit de investitie

Circumstantele au facut ca in acest an sa nu ma pot alatura grupul pierdeiarna.ro in Zillertal. Insa am avut norocul sa ma gasesc in alt domeniu skiabil, poate la fel de atragator. Mai exact in domeniul Portes du Soleil, pe graninta dintre Franta si Elvetia, domeniu care cuprinde statiunile Abondance, Avoriaz, La Chapelle d’Abondance, Chatel, Les Gets, Morzine-Avoriaz, Montriond si Saint Jean d’Aulps pe teritoriul francez si Champéry, Morgins, Torgon, Val-d’Illiez-Les Crosets-Champoussin in Elvetia.

Altitudine maxima aproximativ 2400m, 199 de instalatii pe cablu, deservind 280 de partii care totalizeaza 650 km. Domeniul mai include si 10 snowpark-uri, dintre care, cel pe care il recomand cu caldura este The Stash, un snowpark unde, daca va chinuie talentul suficient aveti chiar posibilitatea de a va da pe « veranda » uneia dintre cabanutele construite in padurea de pe partiile din partea nordica a statiunii Avoriaz, si totodata un snowpark dotat numai cu elemente « naturale ». Daca nu va place in « natura », aveti la dispozitie halfpipe-uri si snowpark-uri pentru toate gusturile.

Statiunile pe care am avut ocazia sa le vizitez, in adevaratul sens al cuvantului, sunt Chatel, deoarece am fost cazati aici si Avoriaz. Amandoua sunt minunate, statiuni montane tipic frantuzesti, insa Avoriaz este special, prin simplul fapt ca este inaccesibil cu masina. Exista o parcare in afara statiunii, unde sunteti obligati sa va lasati masinile, oraselul situandu-se exact in mijlocul domeniului skiabil. Practic, partiile traverseaza centrul statiunii. Instalatiile pe cablu trec printre hoteluri. Iar oraselul este marginit de stanci si de prapastii. Genial!

Skipass-ul pentru intregul domeniu Portes du Soleil, pe o perioada de 6 zile costa 205 Euro, insa, daca mergeti in familie obtineti reduceri semnificative. De asemenea, daca sunteti student, aveti reduceri. Oricum, pentru un domeniu atat de vast pretul este mai mult decat avantajos. Puteti petrece linistit o saptamana fara sa parcurgeti o pista de doua ori. Iar telescaunele incep sa functioneze la 9 si se opresc la 16 :30, cele din zonele izolate, iar cele de la baza partiilor la 17:00, urca in toate directiile, se intretaie, formand o retea de cabluri care te duce peste tot, si, fiind de cate 2, 3, 4, 6, 8 persoane, cozile sunt scurte.

Partiile sunt, si ele, intr-o conditie impecabila. Batute de o armata de ratrack-uri, late, iar atat timp cat nu alegi variante « verzi », nu ai probleme cu zonele plate. Zonele off-piste sunt destule, diversificate, de la zone impadurite la vai pustii, si in mare parte accesibile cu telescaunul, iar daca te tin picioarele si esti pregatit cu echipament adecvat poti profita chiar si de versantii fara instalatii pe cablu.

Un alt lucru interesant, datorita domeniului extins, este acela ca vremea difera de la un loc la altul. Daca in statiunea ta e innorat, in statiunea alaturata este senin. Nu degeaba se numeste domeniul Portes du Soleil. Gasesti oricand o zona insorita.

Desi vremea nu a tinut intotdeauna cu noi, am avut 6 zile de vis, dintre care una, insa, de-a dreptul crepusculara, as putea spune, in care ploaia nu ne-a dat pace. Insa aversele nu ne-au impiedicat. Tranzitiile de la ninsoare, la altitudini ridicate, la ploaie, la bazele partiei, au fost de-a dreptul enervante. Nici macar un costum de scafandru nu ne-ar fi putut mentine uscati. La finalul zilei, toate hainele, oricat de « impermeabile » ar fi fost, erau bureti. Insa aceasta zi a dus la urmatoarele doua zile de powder. Doua zile idilice, cu zonele offpiste invelite intr-un strat generos de powpow, in care ne-am distrat copios. Am profitat de faptul ca eram doi si, facand coborari « in sir indian », primul descoperea iar al doilea se juca, rolurile schimbandu-se la fiecare coborare. Cu cat esti mai creativ cu atat gasesti mai multe elemente in powder care sa iti faca ziua fericita. Stanci acoperite, copacei scufundati in zapada, drop-uri, tot ce iti doresti ca sa iti mentina febra musculara de a doua dimineata prezenta continuu. Pana si inevitabilele cazaturi erau o placere.

Un minus, in comparatie cu statiunile austriece, este faptul ca francezii/elvetienii nu stau la fel de bine la capitolul BERE. Nici optiunile après-ski nu sunt pe masura. Insa, un mare plus, daca vreti un domeniu skiabil de care sa nu va plictisiti, Portes du Soleil este una dintre optiuni. Un alt bonus, este bucataria frantuzeasca. Trebuie neaparat sa incercati renumita Tartiflette! Sau Raclette! Sau, evident, faimoasele Crêpes… Pranzul pe partiile din Franta este unul dintre punctele culminante ale zilei. Tot ce trebuie sa faceti este sa cereti ce e mai complicat pe meniu. Fiecare dintre minunile culinare de mai sus costa in general aproximativ 10 Euro…

Din pacate, despre cazare nu pot da prea multe detalii, insa, un lucru foarte interesant pe care l-am aflat : in prima saptamana dupa revelion, un sejur de o saptamana la hotel, in Chatel, cu mic dejun si cina, piscina, jacuzzi, tot tacamul, 250 Euro de persoana. Am ramas trosnit cand am aflat…

In concluzie, vizitati Portes du Soleil, daca aveti ocazia… Dovezile fotografice nu se ridica neaparat la nivelul asteptarilor, dar experienta merita…

Galerie foto.